Femeile din viata Romaniei

Texte si biografii: Dan. C. Mihailescu, Sorina Golosie                                Introducere: Printesa Maria Sturdza

  • Dora D'Istria
  • Regina Maria
  • Hariclea Darclee
  • Smaranda Braescu
  • Sfanta Teodora
  • Maria Rosetti
  • Elvira Popescu

„Ca sa fii cu adevărat nefericit, trebuie sa-ți dai singur consimțământul. Tot ce faci in lume trebuie implinit cu exaltare, cu înțelegerea că ce faci tu altul nu ar putea.” (Olga Greceanu) 

Comanda albumul

AlbumulFemeile din viaţa României” face o selecţie a celor mai cunoscute femei românce, dintre cele care au marcat viaţa ţării.  Albumul prezinta 50 de personalitati feminine, intr-o selectie evident subiectivă, dar care cuprinde cele mai de seamă femei ale Romaniei.  Am ales sa prezentam in aceasta pagina doar sapte din cele cincizeci de personalitati,  in minunata si eleganta descriere a criticului Dan C. Mihailescu .


 

Dora d’Istria, prima femeie care a cucerit Alpii

„Doamne, cu ce plăcere am alunecat pe la mijlocul anilor „80 în cărtoiul Dorei d’Istria despre femei­le Orientului si cu câtă fervoare am perindat comparalistic, prin ochii şi sub condeiul autoarei, Bucureştii, Transil­vania şi tot cuprinsul levantin! Rareori mi s-a întâmplat să regret amarnic dăruirea unei căiţi la care am ţinut în chip aparte. I-am oferit-o unei doamne la care ţineam tare mult, care-i preţuia intens pe Ghiculeşli şi plănuia o carte grandioasă despre autorul „Convorbirilor economice” şi al „Scrisorilor către V. Alecsandri”. Ne reeditarea post-’89 a acestor spectaculoase note etnopsihologioe mi se pare o nedreptate inexplicabili (Aud, totuşi, că Georgeta Filiui s-a angajat să ne aline editorialmente regretele.) Sigur, pentru fanaticii epocii intemetice sintagma „psihologia popoarelor” sună vetust, utopic, dacă nu chiar rasist Dar vă asigur că, pentru paseisti, „Les Femmes cn Orient” ar fi o lectură savuroasă.”


 

Regina Maria, prima femeie membra a Academiei Franceze de Arte Frumoase

„Intruparea desăvârşită a feminităţii româneşti. N-are a face (deşi, în fond, a contat enorm) că plămada era ruso-britanică. Fapt e că s-a lăsat (greu, cu infinite chinuri, dar temeinic şi ireversibil) asimilată dulce-ţepoasei captivităţi valahe. Ne-a înţeles în chip admirabil virtuţile si viciile, luptând cu binecuvântată tenacitate întru valorizarea primelor si efasarea (cauţionarea) celorlalte. A fost unul dintre cei trei factori determinanţi care au împlinit România Mare, alături de Regele Ferdinand şi de Ionel Bratianu. Ca exemplară însumare de pragmatism, calcul politic, optimism, calofilie, graţie, rafinament si senzualitate, de luciditate, idealism, fortă, diplomaţie, cult al victoriei şi maternitate îndoliată, a compus cea mai copioasă operă din biblioteca memorialisticii românesti. Pe scurt, „Missy” ar fi meritat – şi merită din plin – cel puţin aceeaşi soartă mediatică de care se bucură „Sissy”.”


 

Hariclea Darclee, privighetoarea Carpatilor

„Cu legendara Darclee la un capăt de drum si cu Angela Gheorghiu, diva de azi, iar între malurile tremii nume celebre precum Zeani, Pally. Cortez, Florescu, Teodorini &co,e de (re)gândit serios la temeinicia belcantoului românesc. Dar şi la nemernicia otrăvita a mctehnelor noastre, fiindcă, să nu uităm, strănepcota de Mavrocordaţi, care vorbea germană, franceză, italiană, spaniolă, engleză, rusă şi, fireşte, greacă, cea care avea să cânte de 116 ori pe scena Scalei din Milano, pentru care Puccini a scris special o arie, cea care a cântat cu Caruso, Giraldoni, deMarchi,Titta Ruffo şi sub bagheta dirijorului Toscanini, pe care o aplaudase Verdi şi pe care „Enciclopedia dello spettacolo” o decretase cea mai mare cântăreaţă a lumii timp de 25 de ani, avea să moară, în sărăcie şi uitare, intr-o Românie care-i refuzase dorinţa de a înfiinţa o şcoală naţională de canto. în plus, funeraliile de la Bellu au fost finanţate de Ambasada Italiei. Nu vi se pare tipic?”


 

Smaranda Braescu, campioana mondiala la parasutism

„Ce-i drept, aproape toate numele cuprinse între coperţile cărţii de fata pot deveni subiect de film sau de roman. Dar puţine se pot lăuda cu aşa o biografie fabuloasa, care sare la propriu şi la figurat cu paraşuta din Cluj ta San Francisco; stabileşte recorduri mondiale şi e condamnată în contumacie; este prima femeie din Europa brevetată ca pilot al SUA, decorată pentru fapte de arme ca pilot de rizboi; protestează faţă de stalinismul românesc, pentru ca apoi să dispară de nu i se cunoaşte nici mormântul. Din paradoxurile noastre: relaţia românilor – neam de ţărani, păstori, pădurari, podgoreni, pescari, apicultori – cu aviaţia (în speţă, cu paraşutismul) e la fel de bizara ca sincronia iorghism-avangardism.”


 

Sfanta Teodora de la Sihla, singura sfanta romanca din calendarul crestin-ortodox

„Trei lucruri mi s-au parut intens semnificative în viaţa legendară a Sfintei. Ca a fost fiică dc boier armaş, deci avea toate şansele unei vieţi bine împlinite din unghiul domesticităţii confortabile. Că a fost căsătorită, dar că şi ea şi soţul au ales ulterior calea monahismului. Dar al treilea lucru mă face să-i dau iarăşi dreptate (cu furie şi exasperare) lui Cioran in teoria lui cu geniul eşecului la romani şi deviza , „n-a fost sa fie”. Oare cine ne va explica vreodată de ce au ajuns moaştele Sfintei Teodora de la Sihla la Pecerska? Oare ce valoare vor fi avut odoarde date la schimb de-a trebuit sa le compensăm cu atâta sfântă pustnicie? Oricum ar fi, cel puţin să ţinem minte ziua de 7 august şi să-i închinăm măcar un minut de tăcere vinovată.”


 

Maria Rosetti, prima femeie ziarist din Romania

„Personaj savuros deopotrivă în jurnalul lui CA. Rosetti, pictura lui Rosenthal şi, peste un veac, la Ioana Pânulescu (v. In intimitatea secolului 19): revoluţionară exaltare franco-rom antică pe fond de Jules Michelet, excentricitate britanică, senzualism debordant, nonşalanţă levantină cu patriotism (valah, ei da) febricitar si anarhic. Compusă din contradicţii adeseori ameţitoare, joacă aproape simultan în roluri de compoziţie sj-n partituri pentru care are „le physique de l’emploi”: juna exuberant aiurită, amanta infantilă, soţia analfabetă domestic, rezistenţa în exil, mama îndoliată, conspiratoarei subtilă, luptătoarea tenace, salvatoarea familiei şi încă altele. Ioana Pârvulescu defineşte percutant paradoxul: „sora secretarului consulului englez la Bucureşti, născută din tată scoţian si mamă franţuzoaică”, va fi modelul României revoluţionare din cunoscutul tablou al lui C.D. Roscnthal… ,.un evreu născut la Budapesta „!”


 

Elvira Popescu, Notre Dame de Theatre

„Nu vi se pare o ironică nedreptate să faci teatru şi film de la 16 la 84 de ani, sa locuieşti în case cu 22 de camere, să devii personaj în tablouri de .Matisse. alături de Anna de Noailles. Martha Bibescu şi Elena Văcărcscu, să fii decorată (în 1989) de preşedintele Mitterrand cu Legiunea de Onoare, iar presa franceză să te compare inclusiv cu Grcta Garbo, pe când exilul valah te suspectează de colaboraţionism – iar tineretul bucureştean să te cunoască doar ca numele unei… săli de cinematograf (e drept, în cuprinsul Institutului francez)? Sigur, capriciile posterităţii sunt inevitabile şi irepresibile. Dar, cel puţin pentru librăriile noastre, măcar un DVD antologic, după o scotocire de arhive filmce pariziene, ar merita actriţa îndrumată acum un secol de Nottara si de Aristizza Romanescu, pentru a patrona apoi un salon artistic pe Avenue Foch. unde era admirată de nume precum Rothschild, Vaiery Giscard d’Estaing, Jacques Chirac & co.”


 

Lista completa a personalitatilor prezentate in album: Regina Maria, prima femeie membra a Academiei Franceze de Arte Frumoase; Marta Bibescu, membra a Academiei Regale din Bruxelles; Alice Voinescu, prima femeie Doctor in filozofie la Sorbona; Maruca Cantacuzino, muza lui George Enescu; Regina Elisabeta, Regina poeta; Monica Lovinescu, vocea Romaniei in Europa libera; Cella Delavrancea, pianista debutanta la 8 ani pe scena Atheneului Roman; Elena Vacarescu, prima femeie Membru de onoare al Academiei romane; Dora d’Istria, prima femeie care a cucerit Alpii; Iulia Hasdeu, copilul precoce al literaturii romane; Lucia Sturza Bulandra, eterna Doamna a teatrului romanesc; Maria Tanase, regina cantecului romanesc; Hortensia Papadat-Benngescu, cretaoarea romanului psihologic modern; Iolanda Balas, atleta mondiala a sec. XX; Olga Greceanu, singura femeie cu drept de predica in amvon; Elvira Popescu, Notre Dame de Theatre; Anita Nandris Cudla, model de rezistenta in gulagul siberian; Principesa Ileana, printesa ingerilor; Ana Aslan, pioner al Gerontologiei si Geriatriei in lume; Maria Rosetti, prima femeie ziarist din Romania; Ecaterina Teodoroiu, Eroina de la Jiu; Sarmiza Bilcescu, prima femeie din lume doctor in Drept; Smaranda Gheorghiu, prima femeie care a calatorit la Polul Nord; Clara Haskil, geniu pianistic al lumii; Maria Filotti, teatrul ca destin; Sofia Nadejde, scriitoarea primului roman feminist; Cecilia Storck, prima femeie profesor universitar in invaţamantul de arta din Europa; Aristitzza Romanescu, prima diva a teatrului romanesc; Ana Ipatescu, Jeanne d Arc a Romaniei; Hariclea Darclee, privighetoarea Carpatilor; Elisabeta Rizea, eroina luptei anticomuniste din Fagaras; Doamna Chiajna, femeia care a condus o armata la razboi; Alexandrina Cantacuzino, initiatoarea Partidului Independent al Femeilor; Marina Stirbei, fondatoarea Escadrilei Albe; Stefania Maracineanu, inventatoarea polii artificiale; Elena Caragiani, primul reporter de razboi, din avion, din lume; Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvicultor din lume; Virginia Andreescu, prima femeie din lume arhitect, inspector general; Ella Negruzzi, prima femeie admisa in baroul romanesc; Maria Teohari, prima femeie astronom din Romania; Sofia Ionescu-Ogrezeanu, una dintre primele femei neurochirurg din lume; Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din Europa; Smaranda Braescu, campioana mondiala la parasutism; Maria Cutarida, prima femeie medic din Romania; Elena Theodorini, prima diva a Romaniei, ultima diva a sec. XIX; Clody Berthola, muza teatrului modern romanesc; Jeni Acterian, memoria elitei interbelice romanesti; Vera Atkins, cea mai importanta agenta secreta romanca; Renadi Parlea, primul fotomodel din lume; Sfanta Teodora de la Sihla, singura sfanta romanca din calendarul crestin-ortodox.

 

 

Comments are closed.

h